atlantic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. atlantique)

1. referitor la Oc. Atlantic și la statele care îl mărginesc.

caid

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. caïd)

1. titlu în trecut al guvernatorului unei provincii, al unui oraș din statele musulmane din Africa de Nord, cu atribuții judecătorești.
2. (fam.) persoană tiranică într-un anturaj; șef de bandă criminală.

congresman

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (engl. congressman)

1. (Statele Unite ale Americii) membru al Camerei Reprezentanților.
2. NOTĂ: deși atât Senatul, cât și Camera Reprezentanților alcătuiesc Congresul Statelor Unite, un membru al Senatului este de obicei numit doar „Senator”, în timp ce un membru al Camerei poate fi denumit fie „Reprezentant”, fie „Congresman”.

diplomat 2, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. diplomate)

1. s. m. f. reprezentant oficial al unui stat în relațiile cu statele străine.
2. adj. care știe să profite de anumite situații pentru a-și realiza scopul.
3. (fam.; peior.) abil, dibaci, șiret, viclean.
4. (despre serviete, valize) de tipul celor purtate, la origine, de diplomați.
5. s. n. prăjitură alcătuită din puding și garnisită cu frișcă și fructe.

exterior, -oară

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. extérieur, lat. exterior)

1. adj. din afară; extern.
2. (mat.) unghi ~ = fiecare dintre unghiurile formate de o latură a unui poligon cu prelungirea altei laturi; comerț ~ = relațiile comerciale ale unui stat cu statele străine.
3. s. n. partea din afară a unui lucru; fațadă.
4. înfățișare, ținută.

hippyism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. hippyism)

1. curent contra-cultural care a apărut în anii 1960 în Statele Unite, înainte de a se răspândi în restul lumii occidentale; fenomenul hippy.
2. (var.) hipism, hippysm.