Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. console)
1. mobilă în formă de policioară sau de măsuţă sprijinită de perete, pe care se aşază vase, statuete etc.
2. element de construcţie, liber la unul dintre capete, care iese în afara punctului său de reazem sau de încastrare pentru a susţine un balcon, o cornişă etc.
3. dispozitiv metalic care permite prinderea unui aparat de iluminat de tija unui stativ.
4. (inform.) terminal al unui ordinator destinat dialogului om-maşină.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. gypsothèque)
1. colecţie de statuete şi de plăci ornamentale de ghips.
2. loc special amenajat pentru păstrarea ghipsotecii.
3. (var.) gipsotecă.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. lararium, fr. laraire)
1. altar, în interiorul caselor romane, unde se păstrau statuetele larilor şi penaţilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. scabello)
1. piedestal pe care se aşază busturi, statuete, lămpi.
2. taburet.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vénus)
1. (fam.) femeie de o mare frumuseţe.
2. denumire metaforică atribuită unor figurine şi statuete de femei din epoca paleolitică, considerate a reprezenta tipul frumuseţii, al feminităţii primitive.