Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. blastème)
1. mugur din care se va regenera un organ.
3. materie vie, (semi)lichidă, din care s-au dezvoltat celulele sau organele.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diastème)
2. spaţiu anormal între dinţii incisivi frontali; strugăreaţă.
3. (geol.) interval de timp între depunerea unui depozit de sedimente şi depunerea depozitului imediat următor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (gr. episteme)
1. (fil.) schemă, configuraţie inconştientă care ar sta la baza cunoaşterii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (agro- + -grafie2)
1. descriere sistematică a terenurilor cultivate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agrostographie)
1. studiu şi descriere sistematică a gramineelor.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (după fr. anathémiser, anathématiser, lat. anathemisare)
1. a arunca anatema asupra cuiva; a pronunța o excomunicare împotriva cuiva.
2. a blestema, a declara ca aparținând răului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthologie, lat., gr. anthologia)
1. culegere de texte alese, valoroase, dintr-unul sau mai mulţi autori.
2. studiu sistematic al florilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: ( fr. entraînement)
1. complex de exerciţii desfăşurate sistematic pentru antrenarea unui sportiv, dansator, a vocii unui cântăreţ etc.
2. exerciţiu metodic la care este supus un organ sau întregul organism animal în scopul obţinerii unei producţii superioare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. archivistique)
1. adj. referitor la arhivistică.
2. s. f. ştiinţă auxiliară a istoriei care se ocupă cu studiul şi organizarea sistematică a arhivelor.