Rezultate principale (Stilet):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stylet)
1. pumnal cu lama triunghiulară, foarte subţire şi cu vârf ascuţit.
2. mic tub de metal fin şi flexibil, cu care se sondează o plagă sau se introduce un fitil într-o fistulă.
3. organ fin şi ascuţit, la unele insecte.
Rezultate secundare (Stilet):
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. arma)
1. unealtă, maşină care serveşte pentru atac sau apărare.
2. ~ albă = armă destinată luptei corp la corp (baionetă, stilet etc.); a depune ~ele = a se preda; (fig.) a ceda.
3. (pl.) ansamblul semnelor heraldice de pe o stemă, de pe un blazon.
4. categorie de trupe din forţele armate corespunzând unei activităţi specializate.
5. (fig.) mijloc de combatere a unui adversar pe planul ideilor, al politicii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. burin, it. burino)
1. dăltiţă de silex folosită la prelucrarea osului şi lemnului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. graphiarium)
1. etui în care se ţineau stiletele, grafiurile etc.
Parte de vorbire: s.n. (învechit)
Origine: (junghia, junghi + -ar)
1. armă albă, având vârf ascuțit și lamă cu două tăișuri; pumnal; stilet.
2. (figurat) junghi, durere ascuțită.