clambake
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (engl. clambake)
Etimologie: (engl. clambake)
1. întrunire de muzicieni de jaz, care cântă împreună fără a fi repetat în prealabil.
2. (peior.) întrunire improvizată a cărei calitate lasă de dorit, datorită lipsei de omogenitate și de afinitate stilistică a muzicienilor.