Dictionar

egutor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. égouttoir)

1. cilindru gol, cu o sticlă din metal, care stoarce și netezește materialul în cutiile aspiratoare ale mașinilor de fabricat hârtie.
2. suport pentru scurs vesela, brânzeturile.
 

extorca

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. extorquer, lat. extorquere)

1. a obține ceva (în special bani) cu forța, prin amenințări; a stoarce.
 

racket

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. racket)

1. stoarcere de bani prin intimidare și violență; extorsiune.
 

șantaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chantage)

1. faptul de a stoarce cuiva bani, favoruri etc. sub amenințarea dezvăluirii unui secret compromițător sau prin alte mijloace de intimidare.
 

sfănțui

Parte de vorbire:  vb. tr. (fam.)  
Etimologie: (sfanț + -ui)

1. a da cuiva bani (de obicei unui funcționar) pentru un serviciu nepermis de lege; a mitui, a corupe (prin bacșiș).
2. a stoarce bani de la cineva pentru servicii nepermise de lege; a-i lua cuiva banii pe nedrept; a înșela pe cineva cu dibăcie.
 

sfănțuială

Parte de vorbire:  s.f. (fam.)  
Etimologie: (sfănțui + -eală)

1. acțiunea de a sfănțui și rezultatul ei; dare sau luare de mită; corupere.
2. (prin ext.) stoarcere de bani, de bunuri etc.; (pop.) sfănțuire, sfănțuit.
3. (prin ext.) escrocare.