Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. stratagème, lat., gr. stratagema)
1. manevră ingenioasă folosită în război pentru a înşela pe inamic.
2. şiretlic, vicleşug, tertip.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carotte, lat. carota, gr. karoton, morcov)
1. varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte.
2. probă cilindrică de material extrasă din teren pentru a determina structura şi caracteristicile straturilor.
3. probă luată din betonul de fundaţie al unei şosele pentru stabilirea proprietăţilor fizico-mecanice.
4. (fig.) înşelătorie, şarlatanie.
5. (fam.) stratagemă la biliard, prin care i se lasă adversarului o lovitură grea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. truc)
1. manevră abilă de a face ceva mascând realitatea; şiretlic, stratagemă; artificiu.
2. mecanism, procedeu scenic menit a crea o iluzie.