Dictionar

cerithium

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. cerithium)

1. moluscă gasteropodă din mările calde cu cochilia mică, alungită, în spirală, cu striaţii.
 

ofit 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ophite, germ. Ophit)

1. diorit verde-închis, cu striaţii galbene, prezentând aspectul pielii de şarpe.
 

pentelică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pentélique)

1. marmură ~ = marmură albă, fără striaţii.
 

stria

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. strier)

1. a executa striaţii pe suprafaţa unui obiect.
 

striat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. strié, lat. striatus)

1. cu striaţii.
2. muşchi ~ţi = muşchi constituiţi din fibre lungi.
 

nestriat

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + striat )

1. fără striații.
2. necanaliculat.