Dictionar

Rezultate secundare (Strict,):

District

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. district, lat. districtus)

1. subdiviziune teritorial-administrativă în anumite ţări; ţinut.

2. comitat.


Strict, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. strict, lat. strictus)

1. care lasă foarte puțină libertate de acțiune sau interpretare; riguros, exact.

2. sobru, fără ornamente; care nu admite excepţie, abatere; (prin ext.) sever, aspru.

3. care constituie un minim.

4. care interesează, privește, caracterizează exclusiv pe cineva sau ceva.

5. care este limitat (sau circumscris) exclusiv la cineva sau ceva.

6. (bot.) (despre organe) tare, rigid.

7. (mat.) inegalitate = atribut a două elemente ale unei mulţimi, în care s-a definit o relaţie de ordine, comparabile şi neegale.

8. sensul ~ (al unui cuvânt) = sensul (unui cuvânt) care are cea mai mică extensiune; (prin ext.) sensul propriu (al unui cuvânt).

9. (antonime) aproximativ, extensiv, laxist, elastic.


Stricteţe

Parte de vorbire: s.
Origine: (după it. strettezza)

1. însuşirea de a fi strict; rigurozitate; asprime, severitate.


Stricţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. striction, lat. strictio)

1. micşorare a dimensiunilor unui obiect; contracţie.

2. constricţie.


Stricto sensu

Parte de vorbire: adv.
Origine: (lat. stricto sensu)

1. în sens restrâns, propriu-zis; strict.


Strictura

Parte de vorbire: vb.
Origine: (strictură)

1. a micşora secţiunea unei conducte pe o anumită porţiune din lungimea ei.


Absolut, -ă

Parte de vorbire: adj., adv., s.
Origine: (lat. absolutus, fr. absolu)

1. adj. care nu comportă nici o restricţie, necondiţionat.

2. total, complet, desăvârşit.

3. adevăr ~ = adevăr care reprezintă cunoaşterea completă a realităţii; (fiz.) mişcare = deplasarea unui corp faţă de un sistem de referinţă fix; zero ~ = temperatura cea mai joasă posibilă (-273ºC).

4. (mat.; despre mărimi) care nu depinde de sistemul la care este raportat.

5. valoare = valoare aritmetică a unui număr algebric, făcând abstracţie de semnul său; verb ~ = verb tranzitiv cu complementul direct neexprimat.

6. s. n. principiu veşnic, imuabil, infinit, la baza universului.

7. ceea ce există în sine şi prin sine.

8. adv. cu desăvârşire, exact.


Adrenalină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adrénaline)

1. hormon secretat de glandele medulosuprarenale, cu proprietăţi vasoconstrictoare; epinefrină.


Adrenalon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adrénalone)

1. produs intermediar de oxidare a adrenalinei, cu acţiune vasoconstrictoare.


Africat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affriqué)

1. (consoană) care se pronunţă prin închiderea şi deschiderea treptată a organului fonator, urmate de o constricţie a acestuia.


Amixie 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amixie)

1. reproducere a unui organism pe cale asexuată la speciile inferioare.

2. restricţie impusă membrilor unei colectivităţi de a contracta căsătorii cu parteneri din aceeaşi castă, rasă, religie etc.


Bigot, -ă

Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. bigot)

1. (cel) care se conformează strict tuturor preceptelor rituale ale unei religii; habotnic.