Dictionar

angiotrib

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. angiotribe)

1. (med.) instrument chirurgical folosit în angiotripsie; pensă care se folosea în chirurgia vaselor și care consta în strivirea acestora pentru a asigura hemostaza imediată.
 

contuziona

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. contusionner)

1. a lovi o parte a corpului cu un obiect dur, strivind țesuturile profunde și provocând decolorarea pielii, fără a o rupe însă; a provoca o contuzie.
 

ecrasa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. écraser)

1. a strivi, a zdrobi.
2. (fig.) a distruge, a nimici; a umili.
3. a copleși, a împovăra.
 

ecrazor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. écraseur)

1. instrument chirurgical format din două ramuri care se pot strânge, strivind între ele o porțiune de organ.
 

martelaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. martelage)

1. ciocănire a metalelor.
2. procedeu învechit de castrare prin strivirea cordonului testicular cu un ciocan special.
3. (fig.) chinuire; hărțuire.
 

plonjeu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. plongée)

1. scufundare în apă (prin sărituri).
2. (cinem.) filmare dirijată de sus în jos, care creează o impresie de strivire.
3. taluz superior al unui parapet.
4. plonj.
5. mișcare de coborâre (rapidă) a unui avion.