Rezultate principale (Structură):
Structura
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. structurer)
1. a da o structură, a organiza.
Structură
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. structure, lat. structura)
1. ansamblu de elemente de construcție solidarizate între ele, care preia toate sarcinile la care este supus acesta și le transmite la fundație.
2. mod de alcătuire internă a unui corp, a unui sistem.
3. dispoziție relativă a atomilor în molecula unei substanțe.
4. mod de grupare a moleculelor într-o substanță minerală.
5. mod de așezare a părților corpului animal sau vegetal ori ale țesuturilor.
6. (psih.) conformație, factură, formație.
7. fel de alcătuire a unei compoziții, a unei opere literare.
8. ~ gramaticală = mod specific fiecărei limbi de a organiza cuvintele în propoziții și fraze.
9. mod de organizare a societății din punct de vedere economic, social, politic și cultural; orânduire.
10. mod de organizare a oricărei ramuri de producție.
Structură
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE Struktur; Aufbau; Gefüge
5. RU структурa; строение; устройство
Rezultate secundare (Structură):
Biostructură
Parte de vorbire: s.
Origine: (bio- + structură)
1. structură biologică a materiei vii.
Destructura
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. déstructurer)
1. a distruge structurile unui ansamblu.
2. a dezorganiza ceea ce este structurat.
3. (anton.) a structura.
Infrastructură
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. infrastructure)
1. ansamblu de elemente care susțin partea principală a unei construcții, a unui drum.
2. parte a unei nave care se află sub corpul principal al vasului.
3. totalitatea instalațiilor tehnice și a construcțiilor la sol necesare activității de zbor.
4. ansamblul elementelor care constituie baza tehnico-materială a unei societăți.
5. ansamblu de elemente ori relații care condiționează sau determină pe cele de la nivelul structurii unui sistem sau domeniu de sisteme.
Macrostructură
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. macrostructure)
1. structură a unui corp (metal, aliaj etc.) vizibilă cu ochiul liber sau cu lupa.
2. structură a solului predominant din macroagregate.
3. ~ socială = totalitatea relaţiilor, reţelelor şi instituţiilor la nivelul întregii societăţi.
Mecanostructură
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (mecano- + structură)
1. structură funcțională a țesuturilor și organelor, rezultat al adaptărilor acestora de-a lungul filogeniei și ontogeniei, sub influența factorilor mecanici.
Metastructură
Parte de vorbire: s.
Origine: (meta- + structură)
1. (chim., fiz.) reţea cristalină parţial distrusă, în care scheletul reţelei iniţiale se mai păstrează încă, dar în care câmpul de forţe e perturbat şi regula valenţelor, strict respectată la structurile de echilibru, nu mai e verificată.
Absorbi
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. absorber, lat. absorbere)
1. tr. a se îmbiba, a suge, a încorpora ceva.
2. a prelua cunoştinţe, idei, elemente specifice etc., asimilându-le în propria structură.
3. (despre corpuri poroase) a atrage în sine; a lăsa să pătrundă în sine; a îmbiba.
5. refl. (fig.) a se cufunda în gânduri.
6. (fig.) a interesa foarte mult pe cineva; a preocupa.
7. fig. a preocupa în întregime; a captiva.
Accentic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. accentic)
1. (despre structura versului) bazat pe accente.
Acelular, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acellulaire, lat. acellularis)
1. (despre organisme) fără structură celulară; necelular.
Activator, -oare
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. activateur)
1. adj., s. m. (substanţă) care, adăugată unui catalizator, unui material, le intensifică activitatea; activant.
2. s. m. microelement din structura materiei vii, cu rol de activare a fermenţilor.
3. substanţă care activează fermenţii inactivi sau stimulează dezvoltarea unor organe sau ţesuturi embrionare.
Aerat, -ă
Parte de vorbire: adj.
Origine: (aera)
1. tratat prin introducere de aer.
2. (despre cereale) răcit cu ajutorul aerului, prin vânturare etc.
3. (despre un text) cu o structură simplă; (despre pagini) spaţial.
Alomorfoză
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. allomorphosis)
1. alometrie privind relaţiile dintre o parte şi întreg, sau dintre o parte şi o alta a întregului din seriile structurale ale organismului.