Rezultate secundare (Strung.):
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (necunoscută)
1. (iht.) specie de guvid de culoare galbenă-brună.
2. (var.) stronghil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carrousel)
1. instalaţie din mai mulţi căluţi de lemn, pe care încalecă copiii şi care se învârtesc pe o pistă circulară; căluşei.
2. dispozitiv circular pentru manutenţiune (1).
3. ~ aerodinamic = turn metalic pe un suport rotativ, pe care se poate monta un obiect profilat în vederea măsurării forţelor aerodinamice; strung-~ = strung cu axa de rotaţie verticală, la prelucrarea pieselor grele de înălţime mică.
4. reprezentaţie a unui grup de călăreţi care execută o serie de mişcări de dresaj.
5. circulaţie intensă de vehicule în diverse sensuri.
6. (fig.) succesiune rapidă de oameni, de lucruri.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. décolleter)
1. a tăia (la strung) un material în formă de bare succesive.
2. a îndepărta coletul2 împreună cu frunzele la sfeclă, la recoltarea rădăcinilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Pinole)
1. ax al piesei de strung în care se fixează printr-un vârf unul dintre capetele piesei de prelucrat sau o unealtă de prelucrare a piesei.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. revolver, germ. Revolver)
1. armă de foc cu un butoiaș cilindric unde se țin cartușele, cu care se pot trage mai multe focuri fără a reîncărca.
2. ciocan pneumatic.
3. sistem-~ = dispozitiv care declanșează automat mișcările succesive ale unei piese de mașină.
4. strung-~ = strung universal la prelucrarea în serie a pieselor de formă complicată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Span)
1. aşchie de lemn sau de metal din prelucrarea acestora la strung, la freză etc.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. té)
1. instrument, obiect în forma literei T: a) riglă de desen în formă de T; b) fiting, piesă fasonată în formă de T, pentru racordarea țevilor, la canalizări; c) panou în formă de T, pe un aeroport, pentru a indica direcția de aterizare; d) dispozitiv de fier pentru fixarea cuțitelor la strung.