Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. publicanus)
1. (la romani) persoană care strângea impozitele statului.
Parte de vorbire: s.m. (înv.)
Origine: (tc. tahsildar)
1. persoană care strângea dările.
2. (var.) (înv.) tacșildar, tahsidar, tahsildar, taxildar, taxindar.
Parte de vorbire: s.m. (înv.)
Origine: (tc. beylikgy)
1. funcționar turc însărcinat cu cumpărarea forțată de oi, la prețuri fixate de turci, în favoarea sultanului sau cu strângerea dijmei de oi, în Țările Române.
2. agent care strângea dijma, beilicul.
3. (var.) (înv.) beglicgiu, begligiu, beiliciu.
Parte de vorbire: s.m. (învechit)
Origine: (dabilă + -ar)
1. persoană care strângea biruri; strângător de dări; perceptor.