Dictionar

Conex, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. connexe, lat. connexus)

1. legat prin raporturi strânse.


Empirism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. empirisme)

1. concepție în filozofie care consideră experiența senzorială ca sursă fundamentală a cunoașterii, negând valoarea abstracțiilor.

2. ~ logic = variantă a neopozitivismului care admite numai enunțurile logice verificabile în mod nemijlocit prin percepțiile fiecărui subiect în parte; ~ social = orientare sociologică recentă din SUA care, renunțând la orice teorie, procedează la studiul direct al fenomenelor sociale concrete pe baza unor ipoteze restrânse.

3. folosirea exclusivă a experienței într-o activitate.


Fototopografie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. phototopographie)

1. ramură a fotogrammetriei care se ocupă cu ridicarea în plan a unor suprafeţe terestre restrânse.


Glisieră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. glissière)

1. piesă metalică sau de lemn în formă de patină, de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă.

2. ~ de siguranță = parapet metalic din tablă ondulată, amplasat la limita acostamentelor, pe porțiunile de drum în rambleu, pe sectoarele din drum cu curbe strânse etc.


Intimitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. intimité)

1. caracterul a ceea ce este intim.

2. prietenie strânsă, apropiată.

3. a trăi (sau a fi) în ~a cuiva = a avea legături strânse cu cineva.

4. profunzime (a unui sentiment, a unui gând etc.).

5. (pl.) lucruri, chestiuni personale.

6. cadru restrâns, familiar.


Mezoclimă

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Meso-klima)

1. climă a unei regiuni restrânse, determinată de condiţiile geologice locale.