bec 1
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. bec)
Etimologie: (fr. bec)
1. balonaș de sticlă cu un soclu și un filament în interior, care devine incandescent și luminează, străbătut de un curent electric.
2. mulură la partea de jos a ferestrei, destinată a împiedica prelingerea apei de ploaie pe fațadă.