Dictionar

Rezultate secundare (Străini.):

Străinism

Parte de vorbire: s.
Origine: (străin + -ism)

1. element lexical de origine străină, de jargon; inism.


Avanie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. avanie)

1. (istorie) vexare, insultă la demnitatea pelerinilor și a străinilor în general, pe care turcii o practicau în Levant cerând bani.

2. afront public umilitor; tratament umilitor pe care o persoană îl primește în mod public.


Corp

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corps, lat. corpus)

1. s. n. organismul considerat ca un tot anatomic și funcțional; trup.

2. trup fără cap; trunchi.

3. parte principală din ceva.

4. corp de legi = culegere de legi; corpus.

5. porțiune de materie bine determinată.

6. (chim.) substanță (organică sau anorganică).

7. obiect material, lucru.

8. corp ceresc = corp natural sau artificial din spațiul cosmic; corp negru = corp capabil absoarbă integral radiația termică incidentă, de orice lungime de undă.

9. corp delict = obiect care a servit la săvârșirea unei infracțiuni.

10. (mat.) mulțime înzestrată cu două operații (adunare și înmulțire), caracterizată prin proprietăți de asociativitate, distributivitate, precum și prin existența elementelor neutre și inverse în raport cu cele două operații.

11. corp fonetic = totalitatea sunetelor care alcătuiesc un cuvânt sau o formă gramaticală.

12. unitate cu care se măsoară mărimea literelor tipografice.

13. totalitatea persoanelor care, prin funcție sau profesiune, formează o unitate deosebită, legal constituită.

14. corp de balet = a) ansamblul balerinilor dintr-un teatru de operă, operetă sau estradă; b) grup de dansatori având într-un spectacol rol similar corului de operă; corp diplomatic = totalitatea reprezentanților diplomatici străini acreditați pe lângă un stat.

15. corp electoral = totalitatea persoanelor care se bucură de drept de vot la data efectuării unor alegeri.

16. mare unitate militară în alcătuirea căreia intră mai multe divizii, brigăzi și regimente de toate armele.

17. corp de gardă = clădire sau încăpere din incinta unui obiectiv de pază ocupată de o gardă militară.

18. s. m. (med.) denumire dată unor structuri anatomice.


Diplomatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. diplomatique, lat. diplomaticus, /II, 2/ germ. Diplomatik)

1. adj. referitor la diplomaţie, de diplomat.

2. corp ~ = totalitatea ambasadorilor, miniştrilor şi reprezentanţilor străini care se află în capitala unui stat.

3. abil, calculat.

4. s. f. disciplină a istoriei care se ocupă cu cercetarea vechilor diplome, a cărţilor şi a altor documente oficiale.

5. diplomaţie (1).


Hetairie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hétaïrie, gr. hetaireia)

1. (în Grecia antică) asociaţie aristocratică, adesea secretă, cu caracter politic.

2. (în Imperiul Bizantin) corp de gardă imperială compus din mercenari străini.

3. (în Grecia modernă) societate literară sau politică; eterie.


Lotus

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr., lat. lotus)

1. plantă acvatică exotică din familia nimfeacee, cu flori mari, albastre, trandafirii sau albe, plăcut mirositoare.

2. motiv decorativ frecvent în monumentele egiptene şi în artele asiatice, reprezentând un lotus.

3. (mit.) plantă care creștea pe litoralul mediteranean african, cu fructe atât de delicioase, încât străinii care gustau din ele își uitau patria.

4. poziție pentru meditație a practicanților yoga, șezând, cu călcâiele deasupra genunchiului opus.

5. (înv.) lotos.


Protecţionist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. protectionniste)

1. I. privitor la protecționism (politică economică și fiscală intervenționistă, realizată de un stat sau de un grup de state, în scopul protejării și favorizării producătorilor naționali împotriva concurenței producătorilor străini).

2. II. adept al protecţionismului.

3. (antonim) liber-schimbist.