student, -ă

Parte de vorbire:  I. s.m.f., II. adj.  
Etimologie: (germ. Student, it. studente, lat. studens)

1. I. persoană care urmează cursurile unei universități sau ale unui institut de învățământ superior.
2. II. învățat, deștept; (reg; despre oameni) priceput.
3. (var.) (înv.) studint, (înv.) studinte, (înv.) ștudent, (reg.) studient.

student-arhitect

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (student + arhitect)

1. student la arhitectură.

studențaș

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (student + -aș)

1. (depr.) student tânăr sau slab.

studențesc, -ească

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după it. studentesco)

1. care aparține studenților, privitor la studenți, specific studenților.
2. care este alcătuit din studenți.
3. care este organizat sau destinat studenților.

studențește

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (student + -ește)

1. în felul studenților; cum obișnuiesc studenții; ca studenții.

studenție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (student + -ie)

1. timpul cât cineva este student; stare, viață de student.

acroamatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acroamatique)

1. învățătură transmisă pe cale orală, rezervată anumitor studenți.
2. care se adresează numai inițiaților; rezervat inițiaților, secret.

atelier

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. atelier)

1. locul în care se execută lucrări manuale, sau se practică activități manuale de artă sau de agrement; (p. ext.) locul unde se dezvoltă o lucrare.
2. încăpere, local cu unelte sau mașini unde se desfășoară o activitate meșteșugărească sau industrială.
3. totalitatea lucrătorilor care muncesc într-un asemenea local.
4. local amenajat în care lucrează un artist; încăpere de lucru a unui pictor, fotograf etc.; studio.
5. locul în care mai mulți elevi sau studenți lucrează sub îndrumarea unui maestru (profesor, artist etc.); (p. ext.) ansamblul artiștilor sau al elevilor care lucrează sub îndrumarea aceluiași maestru sau grup de maeștri.
6. (prin ext.) grup de persoane reunite pe o perioadă determinată de timp pentru a reflecta asupra unui subiect dat sau a realiza un proiect comun.
7. (fig.) centru de producție artistică-literară.
8. (înv.) șantier.

audient, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. audiens)

1. student care asistă la cursuri fără a fi înscris.

bizutaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bizutage)

1. (în unele universități) ceremonie burlescă de inițiere a studenților din anul I.

bursă 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bourse)

1. alocație bănească sau întreținere gratuită acordată de stat, de o instituție etc. elevilor, studenților merituoși în timpul școlarizării.
2. formație anatomică în formă de sac, plină cu un lichid vâscos.
3. ~ seroasă = pungă conținând sinovie, în apropierea articulațiilor.

bursier 1, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. boursier)

1. adj., s. m. f. (elev, student, cercetător etc.) care primește o bursă1 (1).