Dictionar

Rezultate secundare (Studiază):

Abiologie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abiologie)

1. disciplină care studiază elementele anorganice.


Acantologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthologie)

1. disciplină care studiază spinii.


Acarologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acarologie)

1. disciplină care studiază creşterea diferitelor specii de acarieni.


Acord

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accord, it. accordo)

1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.

2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înţelegere; b) în unanimitate.

3. înţelegere privitoare la relaţiile de colaborare şi de cooperare între state, partide politice, organizaţii.

4. formă de retribuţie a muncii prestate.

5. ~ global = formă de organizare şi de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea şi importanţa muncii prestate.

6. concordanţă în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.

7. (fiz.) egalitate a frecvenţelor de oscilaţie a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.

8. (muz.) reunire a cel puţin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.


Acordic, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (germ. akkordisch, Akkordik)

1. adj. referitor la acordică.

2. s.f. disciplină muzicală care studiază diferitele acorduri.


Acridologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (acrido- + -logie)

1. parte a entomologiei care studiază lăcustele.