Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Komparativismus)
1. practica studierii lucrurilor prin comparație.
2. metodologie lingvistică potrivit căreia cercetarea limbilor este făcută cu metoda comparatistă; comparatism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chronophotographie)
1. înregistrare fotografică a unei mişcări la scurte intervale de timp, în scopul studierii acesteia.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. décérébrer)
1. a îndepărta emisferele cerebrale la animale în scopul studierii activităţii sistemului nervos central.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. économétrie)
1. tehnica studierii fenomenelor şi proceselor economice pe baza analizei matematice şi statistice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hymnologie)
1. arta creării şi studierii poeziei imnice.
Parte de vorbire: s.
Origine: ( morfologie + -ism)
1. curent de gândire în filozofie şi ştiinţă, ca o reacţie împotriva evolutismului sociocultural, care se întemeiază pe ideea studierii „morfologice” a culturii; istoricism.