Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. antiquaire, germ. Antiquar)
1. negustor de antichităţi, de obiecte (de artă), de cărţi vechi; buchinist.
2. persoană care are un gust pentru obiectele vechi și le colecționează.
3. (desuet) cel care s-a dedicat studiului obiectelor antice; arheolog.
4. (var.) anticariu, anticvar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., fr. arboretum)
1. s. n. teren plantat cu numeroase specii de arbori şi arbuşti şi destinat studiului condiţiilor lor de dezvoltare.
2. s. m. partea superioară a unui catarg.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. carpologie)
1. (bot.) parte a botanicii dedicată studiului semințelor și fructelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. dendrochronologie)
1. determinare a vârstei arborilor pe baza studiului inelelor anuale formate prin creşterea în grosime a rădăcinii şi tulpinii.
2. tehnică de datare a copacilor prin studierea inelelor de creștere.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. photopolarimètre)
1. instrument, format dintr-un dispozitiv fotografic cuplat la un polarimetru, destinat studiului și fotografierii acțiunii unui corp activ asupra unei raze polarizate; polarimetru fotoelectric.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ionogramme)
1. rezultat al studiului elementelor ionizate din plasma sângelui.
2. oscilogramă ridicată de o staţiune ionosferică indicând înălţimea aparentă de reflexie a undelor în funcţie de frecvenţă.