Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (stână + -eică)
1. loc unde a fost odată o stână; (reg.) stăuliște.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. marron, it. marrone, germ. Marone)
1. inv., s. n. (de) culoarea castanei coapte; brun-roşcat, castaniu.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. muta)
1. acțiunea de a (se) muta și rezultatul ei; schimbare a locului de așezare, a locuinței etc.; mutat.
2. locul unde se așază sau unde a fost așezată o târlă; pășune.
4. mișcare a unei piese la jocul de șah.
6. (înv.; fig.; cu determinări ca: „din această viață”, „dintre cei vii” etc.) moarte.
7. (reg.) adăpost al ciobanilor de la munte.
8. (reg.) pământ nelucrat care servește ca pășune.
9. (reg.) stână; parte a stânei unde se ține laptele.
10. (reg.) fiecare dintre găurile din partea de sus a fiularelor de la jug, cu ajutorul cărora se potrivește mărimea locului pentru gâtul vitei înjugate.
Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (stână + -ișoară)
1. diminutiv al lui stână; stână mică; (reg) stânuță.
2. loc unde a fost odată o stânâ; (reg.) stăuliște, (reg.) stâneică.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (stână + -eică)
1. loc unde a fost odată o stână; (reg.) stâneică.
2. locul unde ciobanii închid oile noaptea, cu scopul de a îngrășa pământul.
Parte de vorbire: s.n. (regional)
Origine: (necunoscută)
1. parte a stânei unde se țin laptele și produsele din lapte; băcie.
3. adăpost la câmp, unde iernează oile.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (baci + -oaie)
1. parte a stânei unde se țin laptele și produsele din lapte; băcie, (reg.) băceag.
2. femeie care conduce o stână; soția baciului; (pop.) băciță.