Dictionar

acapara

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. accaparer, it. accaparrare)

1. a pune stăpânire pe ceva sau pe cineva.
 

-ARHIE (1)

Parte de vorbire:  sufix  
Etimologie: (grec. arkhos „șef, comandant, conducător”)

1. „putere, stăpânire, conducere”.
 
 
 
 

coproprietate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. copropriété)

1. stăpânire în comun a unui bun de către mai multe persoane.