asamblor, -oare
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. assembleur)
Etimologie: (fr. assembleur)
1. s. m. f. muncitor specialist în asamblarea pieselor, a subansamblelor.
2. s. n. (inform.) program care prelucrează instrucţiunile scrise într-un limbaj simbolic pentru calculator.