Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alcool)
1. s. m. compus derivat din hidrocarburi prin substituirea cu un carbon saturat.
2. s. n. lichid obţinut prin fermentarea şi distilarea vinului, a cerealelor etc.; alcool etilic, etanol; spirt.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alcoolate)
1. substanţă organică prin substituirea cu un metal a hidrogenului din hidroxilul unui alcool.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amine)
1. compus organic din amoniac, prin substituirea atomilor de hidrogen cu radicali organici.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azole)
1. denumire generică dată unor compuşi hete-rociclici derivaţi din furan, tiofen sau pirol prin substituirea, în lanţ, a atomilor de azot cu atomi de carbon.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chloracétique)
1. acid ~ = acid prin substituirea unui atom de clor cu unul de hidrogen din acidul acetic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. disubstitué)
1. (despre derivaţi) obţinut prin substituirea a doi atomi din moleculă.