Parte de vorbire: s.f. Origine: (fr. métaphore, lat., gr. metaphora, it. metafora)
1. figură de stil constând în a atribui unui cuvânt un înţeles nou pe baza unei comparaţii subînţelese; (prin gener.) figură de stil.
2. cuvântul sau expresia folosită într-o astfel de comparație implicită.