Dictionar

aciditate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acidité, lat. aciditas)

1. calitatea de a fi acid.
2. ~ (gastrică) = cantitatea de acid a sucului gastric; ~ a solului = însuşirea solului spălat de baze de a se comporta ca un acid slab.
 

anaciditate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anacidité, engl. anacidity)

1. lipsă de aciditate a sucului gastric.
 

bicarbonat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bicarbonate)

1. sare a acidului carbonic, rezultat prin înlocuirea unui atom de hidrogen cu un metal.
2. ~ (de sodiu) = sare albă solubilă în apă, folosită la prepararea prafului de copt şi ca activator al sucului gastric.
 

colesterolază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cholestérolase)

1. enzimă a sucului gastric care sterifică acizii graşi eliberaţi, cu colesterol biliar, în cursul digestiei intestinale.
 

enterochinază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. entéroki-nase)

1. enzimă a sucului intestinal, care activează acţiunea secreţiei pancreatice.
 

esofagomalacie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. oesophagomalacie)

1. (med.) înmuiere anormală a peretelui esofagian, prin acțiunea sucului gastric în urma vomismentelor.