OK
X
alamă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după it. lama)
1.
aliaj
de
cupru
și
zinc.
2.
(pl.)
obiect
din
acest
aliaj;
instrumente
muzicale
de
suflat
din
alamă
(1).
althorn
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (germ. Althorn)
1.
(muzică)
instrument
de
suflat
de
alamă,
specie
de
corn,
folosit
mai
ales
în
fanfară;
fligorn
de
forma
trompetei.
alto
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. alto)
1.
voce
omenească
cu
timbru
grav,
între
sopran
și
tenor.
2.
instrument
de
suflat
cu
registre
corespunzătoare
acestei
voci.
3.
violă.
ambușură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. embouchure)
1.
(muz.)
partea
superioară
a
unui
instrument
de
suflat
care
se
pune
în
gură
pentru
a
produce
sunetul;
muștiuc.
ancie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. ancia)
1.
mică
lamă
elastică
care,
așezată
la
gura
unor
instrumente
de
suflat
din
lemn,
produce
sunete.
aperto
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. aperto)
1.
inv.,
adv.
(muz.)
(despre
sunete)
deschis.
2.
(despre
instrumente
de
suflat)
fără
surdină.