Dictionar

Rezultate secundare (Sufocare):

Anghină/angină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. angine, lat. angina)

1. inflamaţie a mucoasei din fundul gâtului sau a faringelui, însoţită de greutatea de a înghiţi; angor.

2. ~ pectorală = afecţiune caracterizată prin accese de sufocare şi dureri în regiunea inimii.


Asfixie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asphyxie, gr. asphyxia)

1. oprire a respiraţiei prin strangulare, respirarea unui gaz toxic, înec etc.; sufocare.


Astm

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. asthme, lat. asthma „respirație dificilă”)

1. (med.) afecțiune respiratorie caracterizată în primul rând prin respirație grea, însoțită de un zgomot șuierător și accese de sufocare intensă.

2. (med.) dificultate de respirație care rezultă din diverse cauze.

3. ~ bronșic = astm datorat spasmului mușchilor bronhiolelor, provocat de o stare alergică, o infecție pulmonară cronică, o iritație locală a aparatului respirator etc.

4. ~ cardiac = astm provocat de o insuficiență cardiacă acută, ca urmare a acumulării de sânge în plămâni.

5. (var.) asmă, astmă.


Astmă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. asthme, lat. asthma „respirație dificilă”)

1. (med.) afecțiune respiratorie caracterizată în primul rând prin respirație grea, însoțită de un zgomot șuierător și accese de sufocare intensă.

2. (med.) dificultate de respirație care rezultă din diverse cauze.

3. (var.) astm.


Bronşic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bronchique)

1. referitor la bronhii; bronhic.

2. (med.) astm ~ = boală inflamatorie cronică a bronhiilor care se manifestă prin crize de sufocare, dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, tuse etc.


Sufocant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. suffocant)

1. care sufocă; care provoacă sufocare; care interferează cu sau provoacă pierderea respirației; asfixiant.