Rezultate principale (Suma):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. sommer, lat. summare)
1. a face o adunare, a totaliza, a calcula limita unei serii convergente.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. summa, germ. Summe, după fr. somme)
1. (mat.) rezultatul adunării a doi sau mai mulţi termeni; total.
Rezultate secundare (Suma):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. assumer, lat. assumere)
1. tr., refl. a(-şi) lua asupra sa; a se angaja la îndeplinirea unei lucrări.
2. tr. a accepta ca ipoteză o propoziţie (judecată) pentru a constata consecinţele ce rezultă din ea.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. sommer)
1. a totaliza, a cuprinde, a îngloba.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. subsumer)
1. a include, a subordona o noţiune în sfera altei noţiuni mai largi.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (sumă + record)
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. fr. sommable)
1. care poate fi însumat (poate fi adăugat).
2. (mat.) (despre o funcţie) integrabilă; având o integrală Lebesgue.
3. (mat.) (despre o serie) convergentă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sumac)
1. arbust din ţările calde cu frunze, bogate în tananţi, şi flori albe în panicule.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (acido- + -trof)
1. (despre animale) care consumă hrană acidă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. acconto)
1. parte dintr-o sumă datorată care se plăteşte cu anticipaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accréditif, germ. Akkreditiv)
1. modalitate de plată în practica comercială prin care banca cumpărătorului, se obligă a plăti vânzătorului, direct sau prin intermediul unei bănci corespondente, o anumită sumă de bani.
2. sumă de bani depusă de cineva la o casă de economii şi consemnaţiuni; înscris care certifică o asemenea depunere.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. additionner)
1. a face o adunare, a face suma unei operații; a aduna.
2. a reuni mai multe cantități pentru a determina valoarea totală.
3. a adăuga un element la altul.
4. (antonime) a scădea, a reduce.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aphoristique)
1. care are forma sau caracterul unui aforism, care enunță o maximă sumară a înțelepciunii.
2. care se referă la sau care conține aforisme, maxime sau sentințe; gnomic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alcoolique)
3. s. m. f. cel care consumă abuziv alcool; beţiv.