Dictionar

Rezultate principale (Suma.):

Suma

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. sommer, lat. summare)

1. a face o adunare, a totaliza, a calcula limita unei serii convergente.


Sumă

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. summa, germ. Summe, după fr. somme)

1. (mat.) rezultatul adunării a doi sau mai mulţi termeni; total.

2. anumită cantitate de bani.

3. număr (mare); mulţime.


Rezultate secundare (Suma.):

Asuma

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. assumer, lat. assumere)

1. tr., refl. a(-şi) lua asupra sa; a se angaja la îndeplinirea unei lucrări.

2. tr. a accepta ca ipoteză o propoziţie (judecată) pentru a constata consecinţele ce rezultă din ea.


însuma

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. sommer)

1. a totaliza, a cuprinde, a îngloba.


Subsuma

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. subsumer)

1. a include, a subordona o noţiune în sfera altei noţiuni mai largi.


Sumă-record

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (sumă + record)

1. sumă extrem de mare.


Sumabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. fr. sommable)

1. care poate fi însumat (poate fi adăugat).

2. (mat.) (despre o funcţie) integrabilă; având o integrală Lebesgue.

3. (mat.) (despre o serie) convergentă.


Sumac

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sumac)

1. arbust din ţările calde cu frunze, bogate în tananţi, şi flori albe în panicule.


Acidotrof, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (acido- + -trof)

1. (despre animale) care consumă hrană acidă.


Acont

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. acconto)

1. parte dintr-o sumă datorată care se plăteşte cu anticipaţie.


Acreditiv

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accréditif, germ. Akkreditiv)

1. modalitate de plată în practica comercială prin care banca cumpărătorului, se obligă a plăti vânzătorului, direct sau prin intermediul unei bănci corespondente, o anumită sumă de bani.

2. sumă de bani depusă de cineva la o casă de economii şi consemnaţiuni; înscris care certifică o asemenea depunere.


Adiţiona

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. additionner)

1. a face o adunare, a face suma unei operații; a aduna.

2. a reuni mai multe cantități pentru a determina valoarea totală.

3. a adăuga un element la altul.

4. (antonime) a scădea, a reduce.


Aforistic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aphoristique)

1. care are forma sau caracterul unui aforism, care enunță o maximă sumară a înțelepciunii.

2. care se referă la sau care conține aforisme, maxime sau sentințe; gnomic.


Alcoolic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alcoolique)

1. adj. care conţine alcool.

2. referitor la alcool(ism).

3. s. m. f. cel care consumă abuziv alcool; beţiv.