Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. céder, lat cedere)
1. tr. a abandona cuiva un bun, renunţând la dreptul de posesiune.
3. intr. a da cuiva dreptate; a-i recunoaşte superioritatea.
4. (sport) a se recunoaşte învins, a înceta întrecerea.
5. (despre boli, dureri) a se ameliora, a scădea în intensitate.
6. (despre lucruri, elemente de construcţie) a nu rezista la apăsare, a se rupe.
7. (despre corpuri, medii) a transfera căldura unui alt corp sau mediu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. comparatif, lat. comparativus)
1. bazat pe comparaţie; pentru o comparaţie.
2. metodă ~ă = metodă de cercetare în lingvistica istorică, constând în reconstituirea faptelor de limbă din trecut, nescrise, prin compararea metodică a unor fapte corespunzătoare de mai târziu din diferite limbi existente; gramatică ~ă = disciplină care studiază, prin comparaţie, structura gramaticală a limbilor înrudite.
3. (gram.) grad ~ (şi s. n.) = formă a adjectivului şi a adverbului care exprimă superioritatea, inferioritatea sau egalitatea între mai multe obiecte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. machisme)
1. doctrină potrivit căreia bărbatul îşi face simţită superioritatea faţă de femeie.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (rus. махизм, fr. machiste)
1. I. care aparține machismului, privitor la machism.
2. care tinde să discrimineze negativ femeile.
3. II. adept al machismului.
4. cel care în comportamentul său își afirmă superioritatea de bărbat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. nazisme, germ. Nazismus)
1. doctrină politică a fascismului german, profund antiumană, care, susţinând superioritatea rasei ariene, încerca să justifice violenţa, genocidul, războaiele de cotropire; naţional-socialism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. rodomont)
1. om care se pretinde prepotent şi se lansează în acţiuni hazardate pentru a-şi dovedi superioritatea fizică.
2. fanfaron, temerar, lăudăros.