Dictionar

Supradominantă

Parte de vorbire: s.
Origine: (după it. sopraddominante)

1. (muz.) treapta a şasea a modurilor major şi minor; acord pe această treaptă; contradominantă.


Contradominantă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (contra- + dominantă)

1. (muzică) termen pentru dominanta dominantei, adică al doilea grad al unei chei; supradominantă.


Sextă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sexte, germ. Sexte)

1. (muz.) interval într-o gamă diatonică de şase trepte; treapta a şasea de la o treaptă dată; supradominantă.