Rezultate secundare (Suprafață),):
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după it. discopertare)
1. a desface acoperişul unei construcţii.
2. a dezveli un zăcământ (la suprafaţă), îndepărtând rocile sterile.
3. a îndepărta partea superioară a solului, în vederea executării unor lucrări de fundare sau nivelare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după it. discoperta)
1. acțiunea de a decoperta; decopertare, decopertat.
2. desfacere a acoperișului unei construcții.
3. dezvelire a unui zăcământ (care se exploatează la suprafață).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. pointer)
1. a însemna, a presăra (o suprafaţă) cu puncte.
2. (tehn.) a marca o piesă cu ajutorul punctatorului.
3. (fig.) a sublinia, a scoate în evidenţă, a accentua.
4. (sport) a obţine puncte într-o întrecere; a înregistra punctele unei partide.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. rampant)
1. adj. (despre o suprafaţă) înclinat în rampă.
2. s. m. (arhit.) fiecare dintre cele două laturi oblice ale unui fronton, gablu sau hintou.
3. s. n. (herald.) însemn animalier reprezentat ridicat pe labele din spate.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. scoroji)
2. deformare (sau cojire, crăpare etc.) (la suprafață) din cauza uscării excesive (sau din cauza căldurii, a prelucrării necorespunzătoare etc.).
3. zbârcire a pielii corpului unor ființe (mai ales a oamenilor) din cauza uscăciunii, a deshidratării etc.
Parte de vorbire: s.f. (reg.)
Origine: (scrombăi + -eală)
1. deformare (sau cojire, crăpare etc.) (la suprafață), din cauza uscării excesive (sau din cauza căldurii, a prelucrării necorespuzătoare etc.); scorojeală, scorojire.
2. formare la suprafața zăpezii a unei pojghițe de gheață.