Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. supprimer, lat. supprimere)
1. a interzice; a nimici; a înlătura.
3. (fam.) a ucide; a extermina.
4. a da afară pe cineva dintr-o slujbă; a comprima, a desfiinţa (un post).
5. a renunţa (la ceva); a elimina.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. supprimable)
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. abolir, lat. abolere)
1. a anula, a suprima (o lege, o instituţie, o stare social-politică).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abolition, lat. abolitio)
1. abolire, desființare, suprimare.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. abrogare, fr. abroger)
1. a scoate din vigoare un act normativ.
2. a anula, a suprima o lege, o dispoziție oficială.
3. a declara lipsit de valabilitate.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abrogation, lat. abrogatio)
1. (jur.) anulare, suprimare (a unei legi, a unui regulament etc.); abrogare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphérèse)
1. suprimare a vocalei iniţiale, a unui grup de sunete de la începutul unui cuvânt.
2. poezie rebusistă din două părţi, prima definind un cuvânt-bază din care, suprimând prima literă, se obţine un alt cuvânt, definit în a doua parte.
3. figură retorică prin care se respinge ceea ce trebuie respins, enunţându-se ceea ce este demn de reţinut.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. algostase)
1. suprimare sau diminuare a senzaţiei de durere.