Dictionar

Rezultate principale (Supura.):

Supura

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. suppurer, lat. suppurare)

1. (despre ţesuturi, răni) a produce şi elimina puroi.


Rezultate secundare (Supura.):

Supurant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. suppurant)

1. care supurează, care produce puroi.

2. care provoacă supuraţie.


Supuraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. suppuration, lat. suppuratio)

1. formare şi eliminare de puroi.


Supurativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. suppuratif)

1. (medicament) care facilitează supuraţia.


Abcede

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. abcéder, lat. abscedere)

1. a (se) transforma în abces; a supura.


Carie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carie, lat. caries)

1. boală a dinţilor prin măcinare lentă şi progresivă a smalţului şi a dentinei.

2. supuraţie interstiţială a ţesutului osos.

3. defect superficial al pieselor turnate, sub forma unor canale cu margini neregulate.

4. degradare a lemnului prin găurire şi măcinare de către cari.


Endoftalmie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. endophtalmie)

1. corioretinită supurativă.


Exsudativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. exsudatif)

1. (despre inflamaţii) însoţit de supuraţie.


Fistulă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fistule, lat. fistula)

1. canal supurativ accidental în urma închiderii unui abces.

2. canal făcut pe cale chirurgicală, care uneşte un organ intern cu exteriorul.

3. ulceraţie adâncă într-un ţesut al organismului.


Osteoflegmon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ostéophlegmon)

1. supuraţie osoasă a periostului cu invadarea inflamatorie a ţesuturilor învecinate.