Rezultate principale (Sursa):
Sursă
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. source)
1. loc unde se găsește și de unde se poate procura ceva din belșug.
2. corp care emite sunete, lumină, radiații nucleare etc.
3. (fig.) loc de unde emană o informație.
5. ~ de inspirație = domeniu din care se inspiră un scriitor, un artist.
6. electrod al unui tranzistor cu efect de câmp, care furnizează purtătorii de sarcină majoritari.
Rezultate secundare (Sursa):
Radiosursă
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. radiosource)
1. obiect ceresc ca sursă de radiounde.
Resursă
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ressource)
1. (pl.) rezervă, (sursă de) mijloace care pot fi valorificate la un moment dat; posibilitate.
2. evoluție de redresare a unui avion efectuată după un picaj, pentru a reveni în zbor orizontal.
3. durată, în ore de zbor, admisă pentru utilizarea normală a unui avion între două reparații sau revizii succesive.
Surşarj
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. surcharge)
1. supratipar.
Accesibilitate
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. accessibilité)
1. calitatea a ceea ce este accesibil; însuşirea de a fi accesibil.
2. faptul de a fi accesibil persoanelor cu dizabilități.
3. (economie) posibilitate materială și financiară de a accesa o resursă, bun sau serviciu.
4. (antonime) inaccesibilitate, neaccesibilitate.
Actinografie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actinographie)
1. fotografie plasând obiectul între placa sensibilă şi sursa luminoasă.
2. procedeu de preparare a unui clişeu tipografic cu raze roentgen.
Amplificator, -oare
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amplificateur)
1. adj. care amplifică; amplificativ.
2. s. n. aparat, dispozitiv electric care măreşte valorile caracteristice unui fenomen, luând energie de la o sursă separată.
Antenă
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antenne, lat. antenna)
1. fiecare dintre cele două organe de simţ, firişoare mobile pe capul unor insecte, al crustaceelor şi miriapodelor.
2. dispozitiv de transmitere, de captare a undelor electromagnetice, la aparatele de emisie sau de recepţie a undelor.
3. vergă a unei vele latine, foarte lungă, ascuţită la extremităţi.
4. (fam.; pl.) sursă de informaţii.
5. filială, unitate subalternă detaşată pe lângă un organism central.
Autoexcitaţie
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. auto-excitation)
1. excitaţie magnetică a unei maşini electrice, produsă în cursul funcţionării de o sursă de energie proprie.
Bazin
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bassin)
1. rezervor mare de apă, alimentat de la o sursă.
2. suprafaţă de apă în incinta unui port pentru staţionarea navelor.
3. regiune de unde un curs de apă îşi adună afluenţii.
4. regiune cu zăcăminte de minereuri.
5. vas din metal, piatră sau ceramică, conic ori în formă de calotă sferică.
6. element de arhitectură constând dintr-o cavitate prismatică sau cilindrică, destinată să conţină apă.
7. parte inferioară a cavităţii abdominale, între oasele iliace; pelvis.