Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. suspendre, lat. suspendere)
1. a atârna; a suspensiona.
2. (fig.) a întrerupe, a amâna, a opri temporar o activitate.
3. (jur.) a opri cursul judecăţii, al executării sau al urmăririi penale.
4. (fig.) a interzice, a suprima (temporar).
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abioseston)
1. (biologie) mulțimea particulelor detritice suspendate în apă (sărată sau dulce); totalitatea componentelor moarte dintr-un seston; seston abiotic; tripton.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. abjudicare)
1. (jur.) a suspenda printr-o sentinţă judecătorească.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aménorrhée; cf. grec. a „fără” + men „lună” + rhein „a curge”)
1. absența, suspendarea sau încetarea ciclului menstrual la o femeie adultă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anidéation)
1. dispariţie totală a procesului gândirii, a fluxului ideativ.
2. absența sau suspendarea temporară a oricărui proces de gândire.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arcade)
1. element de arhitectură dintr-un arc şi din elementele care îl susţin.
2. motiv decorativ constând din înscrierea ritmică a unor arce de cerc.
3. porţiune anatomică (osoasă) în formă de arc; partea curbată a osului frontal, deasupra ochiului.
4. (geol.) microrelief de forma unui arc suspendat; portal.
5. fiecare dintre părţile unei şei, sub formă de punţi arcuite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. armistitium, fr. armistice)
1. suspendare temporară a ostilităţilor.