albadă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (sp. albada)

1. cântare susținută în aer liber, în zori de zi, la ușa sau sub ferestrele unor persoane; alboradă.
2. (antonim) serenadă, serenată.

arianism 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arianisme)

1. doctrină eretică de la începutul creștinismului, susținută de episcopul Arius (din Alexandria).

atac

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. attaque)

1. faptul de a ataca; acțiune de luptă ofensivă.
2. agresiune împotriva cuiva.
3. inițiativă într-un joc sportiv.
4. jucătorii care formează linia atacantă a unei echipe.
5. acțiune violentă și susținută împotriva unor teorii, concepții etc.
6. (med.) acces (2), criză, șoc.
7. (muz.) moment în care o voce sau un instrument începe să cânte; emisiune mai accentuată a unui sunet.

avion

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. avion)

1. aeronavă mai grea decât aerul, susținută de aripi și propulsată de motoare cu elice sau reactoare; aeroplan.

benedictin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. bénédiction)

1. s. m. f. călugăr(iță) dintr-un ordin catolic, care a desfășurat o susținută activitate în domeniul construcțiilor.
2. muncă de ~ = muncă intelectuală minuțioasă și de lungă durată.
3. adj. care aparține benedictinilor.
4. (fig.) laborios, harnic, muncitor.

calefacție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. caléfaction)

1. (fiz.) fenomen prin care o picătură de apă, proiectată pe o suprafață foarte fierbinte, capătă aspect sferoidal și nu se volatilizează imediat, susținută de vaporii pe care îi emite.
2. (var.) calefacțiune.