Rezultate secundare (Suverană,):
Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. abdiquer, lat. abdicare)
1. a renunța la puterea pe care o exercită; a demisiona din funcție.
2. a abandona puterea suverană; a renunţa la tron, la un drept.
3. (fig.) a renunţa la ceva, a se resemna.
4. a renunţa la o activitate din cauza greutăţilor întâmpinate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. regina)
1. soţie de rege; suverană a unui regat.
2. (fig.) persoană, lucru cu o poziţie privilegiată, dominantă.
4. piesa cea mai însemnată la jocul de şah după rege.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. trône, lat. thronus, germ. Throns)
1. scaun, jeţ special împodobit pe care stau monarhii la ceremonii.
2. (fig.) simbol al puterii regale, al domniei.
3. (fig.) puterea suverană a monarhilor; domnie.
4. (astrol.) semn diurn atribuit unei plante.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. souverainisme)
1. (Europa) opțiune politică bazată pe apărarea suveranității fiecărei țări, spre deosebire de doctrinele care susțin o mai mare integrare europeană.
2. (Canada) opțiune politică conform căreia Quebecul ar trebui să devină o țară suverană; mișcare care susține suveranitatea Quebecului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (abdica)
1. acțiunea de a abdica și rezultatul ei; (înv.) abdicație, (înv.) abdicațiune.
2. renunțarea la o funcție importantă; demisionare.
3. acțiunea de renunțare la puterea suverană, la coroană.
4. (fig.) renunțare la ceva, cedare (în fața greutăților).