Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. abrutir)
1. tr., refl. a face să-şi piardă, a-şi pierde însuşirile umane; a (se) îndobitoci; a (se) dezumaniza.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. astronavigation)
1. tehnică de navigație care îi permite unui navigator să-și determine cu precizie poziția fizică actuală în spațiu sau pe suprafața pământului cu ajutorul corpurilor cerești vizibile (stele, planete, soare și lună); navigație spațială.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. autoritaire)
1. care uzează de autoritatea sa, care urmăreşte să-şi impună voinţa.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. autoritarisme)
1. caracter, comportament al unei persoane autoritare, care iubește să-și impună voința altora; atitudine autoritară.
2. sistem politic care preconizează autoritatea absolută; sistem politic autoritar.
3. (politică) tendință a unui guvern autoritar, a unui regim deosebit de puternic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (auxo- + -trof)
1. (despre organisme) care trebuie să-şi asigure factorii de creştere din mediul exterior; auxotrofic.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. balancer)
1. tr., refl. a (se) mişca în aşa fel încât să oscileze fără să-şi piardă echilibrul; a oscila, a (se) legăna.
2. tr. a ~ un cont = a egala debitul cu creditul unui cont.
3. a crea un echilibru între doi factori.