Rezultate secundare (Săritură):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (tresări + -tură)
1. mișcare bruscă, involuntară și spontană, provocată de o emoție puternică și neașteptată; tresărire.
2. (fig.) mișcare ușoară și bruscă; tresărire.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. atterrir)
1. (despre aeronave) a reveni pe pământ, după zbor.
2. (despre nave) a lua contact vizual cu uscatul, venind dinspre larg.
3. (sport) a lua contact cu solul după o săritură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. axel)
1. figură de patinaj artistic care comportă o săritură de răsucire a corpului patinatorului în jurul lui însuşi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Ballotade)
1. mişcare de dresaj înalt în care calul execută cu toate picioarele deodată o săritură în sus şi înapoi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bond)
1. săritură a avionului în cazul unei aterizări incorecte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. capriola)
1. săritură în sus şi înainte a unui cal dresat, cu membrele anterioare îndoite de la genunchi, iar cele posterioare complet întinse înapoi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. croupade)
1. săritură a calului cu picioarele dinainte sub burtă.