Dictionar

sărutător, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.m.f. (învechit)  
Etimologie: (săruta + -tor)

1. (persoană) care sărută.
 
 
 

pțu

Parte de vorbire:  interj. (reg.)  
Etimologie: (formație onomatopeică)

1. cuvânt care imită plescăitul buzelor când se un sărut.
 

pupăcios, -oasă

Parte de vorbire:  adj. (familiar)  
Etimologie: (pupa + -ăcios)

1. (despre oameni) căruia îi place sărute; (înv.) sărutător.
 

sărutător, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.m.f. (învechit)  
Etimologie: (săruta + -tor)

1. (persoană) care sărută.