Dictionar

saulă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după it. sagola)

1. parâmă subțire care servește pentru a manevra velele sau pavilioanele și pentru a lega diferite obiecte la bordul unei nave.
 

saună

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sauna)

1. baie de aer fierbinte alternată cu abur și apoi cu stropi de apă rece.
 

SAUR(O)-, -zaur, -zaurian

Parte de vorbire:  afix  
Etimologie: (fr. saur/o/-, -saure, -saurien, cf. gr. saura, sauros)

1. „reptilă, șopârlă”.
 
 

SAURO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (gr. sauros „șopârlă”)

1. „șopârlă, reptilă”.
 

saurocor

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (gr. sauros „șopîrlă” + gr. khoreo, -ein „a se răspândi”)

1. (despre semințe) răspândit prin intermediul șopârlelor; saurofil.
 
 
 

abalienare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (ab- + alienare, cf. engl. abalienation, fr. abaliénation, lat. abalienatio)

1. (med.) pierdere sau diminuare marcată și evidentă a facultăților mintale; alienație.
 
 
 

abate (1)

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (it. abbate, lat. abbas,-atis, fr. abbe)

1. superior al unei abații.
2. superiorul unei mănăstiri catolice (similar cu starețul sau egumenul unei mănăstiri ortodoxe).
3. preot, cleric la catolici.
4. prior.