Rezultate secundare (Săvârşirea):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bestialité)
1. fire, atitudine, pornire bestială.
2. faptă bestială, monstruozitate.
3. perversiune sexuală prin săvârşirea actului sexual cu animale; zoofilie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. causal, lat. causalis)
1. de cauză, referitor la cauză.
2. propoziţie ~ă (şi s. f.) = propoziţie circumstanţială care arată săvârşirea acţiunii din regentă; conjucţie ~ă = conjuncţie care introduce o propoziţie cauzală.
3. (log.) implicaţie ~ă = implicaţie care exprimă relaţia cauzală în propoziţiile condiţionale.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. quiétisme)
1. concepţie etico-religioasă care recomandă contemplaţia mistică, negând importanţa practicii rituale.
2. doctrină mistică, elaborată de Miguel de Molinos în secolul al XVII-lea, care vizează desăvârșirea creștină printr-o stare de liniște pasivă și încrezătoare a sufletului.
3. (prin ext.) orice concepţie care consideră pasivitatea contemplativă ca ideal al vieţii.
4. (prin anal.) atitudine sau stare de indiferență, pasivitate, inacțiune.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. quiétiste)
1. I. referitor la chietism, doctrină mistică care vizează desăvârșirea creștină printr-o stare de liniște pasivă și încrezătoare a sufletului.
2. II. adept al chietismului.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. coauteur)
1. autor împreună cu altcineva al unei lucrări.
2. participant, alături de alţii, la săvârşirea unei crime, a unei infracţiuni.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. comminatoire, lat. comminatorius)
1. (jur.) care constrânge o persoană la comiterea sau la abţinerea de la săvârşirea unui fapt.
2. clauză ~ie = clauză penală într-un contract civil, menită să asigure mai bine executarea acestuia; daune ~ii = daune care rezultă dintr-o clauză penală a unui contract.