Parte de vorbire: s.n.
Origine: (sp. cachetero)
1. (tauromahie) pumnal cu care toreadorul ucide taurul în arenă.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (sp. chulo)
1. (tauromahie) toreador care luptă pe jos, pentru a întărâta taurul cu o pelerină roșie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. matador, germ. Matador)
1. toreador căruia, în desfăşurarea unei coride, îi revine sarcina să ucidă taurul.
2. (ir.) personaj important, conducător etc.
3. (fig.) persoană înzestrată cu calităţi deosebite, personalitate de prim rang.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. picador)
1. luptător călare care, într-o coridă, atacă taurul cu o lance.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. taurino, fr. taurin)
1. din familia taurului, care aparţine taurinelor.
2. care evocă taurul prin aspectul său fizic.
3. referitor la jocurile care utilizează tauri (coridă).
4. (figurat) puternic (ca un taur).
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. toréador)
1. persoană care înfruntă, luptă cu taurul conform regulilor tauromahiei; luptător cu taurii într-o coridă; torero.