Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. fortran)
1. (inform.) cel mai popular limbaj de programare de nivel înalt, pentru calcule tehnico-ştiinţifice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (meta- + educaţie)
1. pregătire educativă necesară omului contemporan în vederea însuşirii deprinderilor de a utiliza atât cantitatea de informaţie tehnico-ştiinţifică şi culturală, cât şi sistemele de comunicare şi de documentare existente.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. obsolescence)
1. declasare tehnologică a unui material industrial prin apariţia altuia, mai modern; uzură morală.
2. ~ profesională = proces de învechire a componentelor unei profesiuni ca urmare a asimilării progresului tehnico-ştiinţific.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. révolution, lat. revolutio, germ. Revolution)
1. (fil.) etapă a dezvoltării în care au loc transformări calitative profunde, schimbări radicale, esențiale, orientate de la inferior la superior, de la vechi la nou, asigurând realizarea progresului într-un ritm rapid.
2. ~ socială = acțiune socială de transformare radicală calitativă a societății, prin care se realizează trecerea de la o formațiune inferioară la alta superioară; ~ culturală = proces de transformare radicală în domeniul ideologiei și culturii, care însoțește o revoluție socială.
3. ~ industrială = proces complex de transformare calitativă a bazei tehnice a producției; ~ tehnico-științifică = proces contemporan care determină schimbări radicale în domeniul forțelor de producție, prin dezvoltarea accelerată a științei și tehnicii, prin perfecționarea proceselor tehnologice.
4. (fig.) schimbare profundă, radicală, într-un anumit domeniu; transformare bruscă și totală.
5. mișcare de rotație a unui corp ceresc în jurul altuia.
6. (mat.) mișcare de rotație a unui corp în jurul unei drepte fixe.
7. schimbare geologică a scoarței terestre.
8. (fiz.) mișcare a unui corp care parcurge o curbă fixă.
9. mișcare de rotație completă a unei roți în jurul osiei sale.