OK
X
antropotehnică
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. anthropotechnique)
1.
arta
de
a
dezvolta
armonic
ființa
umană.
bibliotehnică
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. bibliotechnie)
1.
tehnica
producerii
materiale
a
cărții.
cinetehnică
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Kinetechnik)
1.
mijloace
și
procedee
de
înregistrare,
prelucrare
și
redare
a
unor
succesiuni
de
imagini.
criotehnică
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cryotechnique)
1.
ansamblul
tehnicilor
de
producere
și
utilizare
a
temperaturilor
foarte
joase.
etotehnică
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (eto- + -tehnică2)
1.
sistem
de
reguli
de
conduită
morală.
frigotehnică
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. frigotechnique)
1.
ramură
a
termotehnicii
care
studiază
tehnica
producerii
și
utliizării
frigului.
acuarelă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aquarelle, it. acquarella)
1.
tehnică
picturală
prin
culori
dizolvate
în
apă.
2.
pictura
executată.
3.
vopsea
(solidă),
folosită
în
acuarelă
(1).
adhocrație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (ad-hoc + -craţie)
1.
(în
sociologia
și
viitorologia
politică
contemporană)
instabilitatea
cronică
pe
care
o
cunosc
diferitele
forme
de
organizare
(economică
și
socială)
ca
urmare
a
impactului
societății
capitaliste
dezvoltate
cu
revoluția
științifico-tehnică.
aerocartografie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aérocartographie)
1.
tehnica
întocmirii
planurilor
și
hărților
topografice
pe
bază
de
aerofotograme.
aerofotografie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aérophotographie)
1.
tehnica
fotografierii
unei
zone,
obiecte
din
avion,
sateliți
sau
nave
cosmice.
aeromodelism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aéromodélisme)
1.
tehnica
construirii
de
aeromodele.
2.
activitate
sportivă
pentru
construcția
și
lansarea
aeromodelelor.
aeronautic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. aéronautique)
1.
adj.
referitor
la
aeronautică.
2.
s.
f.
tehnica
construirii
și
conducerii
aeronavelor,
precum
și
a
navigației
aeriene.