Rezultate principale (Temporal.):
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. temporal)
1. I. (anat.) care aparține regiunii tâmplelor, privitor la această regiune.
2. (anat.) arteră ~ă = arteră care furnizează sânge tâmplei.
3. (anat.) lob ~ = lob situat în partea inferioară a emisferei cerebrale.
4. (anat.) mușchi ~ = mușchi masticator, plat și radiat, pe partea laterală a capului.
5. (med.) sindrom ~ = mulțimea de simptome cauzate de afectarea lobului temporal al creierului.
6. II. (anat.) os pereche situat în regiunea tâmplelor, de o parte și de alta a cutiei craniene, sub parietal și în fața occipitalului; os al tâmplei.
Rezultate secundare (Temporal.):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. temporel)
1. care indică timpul, referitor la timp; care are loc în timp.
2. (lingv.) care se referă la timpul natural sau la timpurile verbale.
3. propoziţie ~ă = propoziţie circumstanţială care arată timpul de desfăşurare a acţiunii din regentă; propoziţie circumstanțială de timp.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. temporalité)
1. caracterul a ceea ce există în timp.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. achronique)
1. care se situează în afara timpului, în afara reperelor cronologice acceptate; atemporal.
2. (înv.) (astron.) care se află, la răsărit sau la apus, pe partea cerului opusă soarelui.
Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. anté-, cf. lat. ante)
1. (spaţial şi temporal) „înainte, în față, anterior”.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apexite)
1. osteită a vârfului stâncii temporalului.
2. inflamaţie a porţiunii apexiene a dintelui.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. carotidien)
1. (anat.) despre sau aparținând carotidei; care provine de la carotidă.
2. (anat.) canal ~ = canal în osul temporal prin care trece carotida.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. césaropapisme)
1. teorie potrivit căreia împăratul îşi exercita autoritatea absolută atât la nivelul spiritual, cât şi temporal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contiguité)
1. calitatea de a fi contiguu; stare a două lucruri contigue.
2. asociere, în mintea omului, a obiectelor şi formelor percepute.
3. vecinătate spaţială şi temporală.