Dictionar

Blond, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. blond)

1. adj. (despre păr, ten) deschis la culoare, gălbui, bălai.

2. bere = bere de culoare deschisă.

3. s. m. f. bărbat, femeie cu părul, cu tenul blond; blondin(ă).


Carotenemie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caroténemie)

1. prezenţa carotenului în sânge.


Carotenoid, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. caroténoïde)

1. adj. (despre substanţe) care conţine caroten.

2. s. n. pigment asemănător cu carotenul.


Cosmetic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cosmétique, gr. kosmetikos, /III/ kosmetike)

1. adj., s. n. (alifie, loţiune) pentru îngrijirea pielii sau a părului.

2. (produs) pentru lustruirea autoturismelor.

3. adj. referitor la cosmetică.

4. (fig.; despre îmbunătăţiri, operaţiuni) de suprafaţă, care nu vizează fondul.

5. s. f. arta îngrijirii tenului prin metode şi preparate speciale.

6. ramură industrială care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I).


Dilect, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. diletto, lat. dilectus)

1. iubit, drag (ex. prietenul meu ~).


Gluteină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. glutéine)

1. una dintre proteinele glutenului.