Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. térébenthine)
1. lichid incolor, cu miros pătrunzător, prin distilarea răşinii coniferelor, în industrie şi în medicină.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abiétine)
1. substanţă răşinoasă extrasă din lemnul de brad, sub formă de cristale incolore, solubile în apă şi alcool; coniferină.
2. substanță rășinoasă, extrasă din terebentina de Strasbourg sau balsamul de Canada, capabilă să se cristalizeze.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. copahu)
1. substanţă extrasă din capaier, conţinând terebentină, folosit în medicină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. térébinthe, it. terebinto, lat. terebinthus)
1. arbore răşinos din regiunea mediteraneană, din care se extrage terebentina şi unele substanţe tanante.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. terpine)
1. substanţă chimică prin hidratarea esenţei de terebentină.
2. hidrat de ~ = hidrat de terebentină, pulbere albă sau cristale incolore, cu miros aromatic, folosit ca expectorant.